Recomandari generale de ordin psihologic privind adaptarea persoanelor stomizate la noua stare

Boala de care ati suferit v-a pus in fata unei decizii foarte dificile, pe care ati luat-o cu mare consum emotional. Ati trecut printr-o trauma care implica mult stress. Poate ca ati simtit neputinta, teama, o mare tristete, disperare sau furie, poate ca v-ati invinovatit pentru ceva despre care ati crezut ca v-a adus in aceasta situatie sau ati invinovatit pe altii…

Cu siguranta ati trait mari framantari, iar ceea ce simtiti face parte din procesul normal de adaptare la ceea ce vi se intampla. Acest proces va mai dura o vreme, nu prea indelungata, daca va veti aduna puterile si veti privi inainte. Decizia pe care ati luat-o, de a accepta o operatie dificila pentru salvarea, prelungirea vietii, sau reluarea in limite apropiate de normal a unei functii fiziologice, demonstreaza forta si curajul dumneavoastra.

Fara îndoiala ca nu a fost usor. Interventia chirurgicala a dus la modificarea schemei corporale, a imaginii corpului dumneavoastra, care are si un impact psihologic puternic, pe care de-acum va trebui sa o acceptati si sa o asimilati asa încat sa nu constituie un impediment pentru continuarea vietii.

Cum am putea întelege ce se întampla cu psihicul nostru în aceasta situatie?

Pentru a putea gasi solutiile necesare depasirii acestui moment dificil, este important sa stim câteva lucruri despre:

  • imaginea de sine,
  • identitatea personala,
  • fazele procesului de adaptare si mecanismele psihice care intra în actiune,
  • mobilizarea resurselor motivationale si volitionale, care ne ajuta sa depasim momentele de criza existentiala care apar în viata,
  • nevoia de afiliere, care este una dintre nevoile fundamentale ale omului.

Imaginea de sine este o parte a Eului fiecaruia si reprezinta forma subiectiva prin care constientizam si ne reprezentam propria persoana. Ea este influentata si conditionata de o buna autocunoastere, de încrederea în noi însine, precum si de ceea ce vad ceilalti în noi, de realizarile, esecurile, asteptarile noastre.

Pe parcursul vietii trecem in mod normal prin schimbari datorate dezvoltarii biologice, sociale sau culturale, inerente, pe care le acceptam si carora ne adaptam astfel încât ne pastram identitatea personala.

Alte schimbari sunt cauzate de evenimente neprevazute, cum ar fi boala sau accidentele care provoaca modificarea schemei corporale. Acestea antreneaza alterarea imaginii de sine si aparitia unor probleme de ordin psihologic, biologic, relational, care ne fac sa ne simtim debusolati. În aceste momente suntem nevoiti sa gasim motivatii bune pentru care sa ne putem aduna toate fortele vointei, pe care sa le folosim pentru adaptarea la noua situatie.

Adaptarea este definita ca un efort de cunoastere si comportamental, facut pentru a stapani, tolera sau reduce cerintele interne si externe si conflictele care apar. Ea se refera la comportamentul care protejeaza oamenii de experientele dificile prin care sunt nevoiti sa treaca in incercarea de a invinge dificultatile, prin folosirea resurselor interne si externe. Procesul de acomodare la pierderea suferita nu se petrece dintr-o data; specialistii au descris mai multe faze ale acceptarii (care se pot desfasura sau nu in aceasta ordine):

  • refuzul (negarea) si izolarea, este caracterizat de socul resimtit la aflarea diagnosticului, soc concretizat prin reactii de respingere a adevarului: Nu poate fi adevarat!
  • furia, este indreptata impotriva destinului sau a celor din jur si este justificata de faptul ca aceasta este singura resursa de care se poate dispune in raport cu situatia de neputinta de a schimba destinul: De ce mi se intampla tocmai mie?
  • negocierea apare in momentul in care reactiile de furie sunt abandonate in favoarea unei conduite mai maleabile in speranta producerii unei minuni divine
  • deprimarea este caracterizata prin recunoasterea faptului ca realitatea este aceea care este; in acest stadiu exista tendinta de a se refuza contactul cu persoanele cunoscute
  • acceptarea nu se manifesta ca o renuntare, ci mai degraba ca o constientizare pozitiva a ceea ce s-a facut si ce mai trebuie facut. Este inceputul construirii unei noi relatii cu sine.

Adaptarea eficienta va duce la:

  • restabilirea echilibrului psihic,
  • protejarea de anxietate si depresie,
  • reluarea activittilor de viata obisnuite,
  • mentinerea relatiilor cu membrii familiei, prieteni, acceptarea modificarii aspectului fizic si a limitelor aparute

Nevoia de afiliere la un grup (familie, grup profesional, grup de prieteni, etc) si satisfacerea ei ne securizeaz si ne valorizeaza, crescând încrederea în noi însine. Legaturile cu persoane care au suferit acelasi tip de experiente si vorbirea despre probleme comune fac sa dispara sentimentul insingurarii.

Ce puteti face dumneavoastra pentru o buna adaptare?

  • priviti-va stoma, constientizând câ este o parte a corpului dumneavoastra
  • atingeti-va stoma fara teama sau retinere, pentru a va obisnui cu ea
  • învatati sa o îngrijiti; în scurt timp aceasta va face parte din rutina si nu va mai parea o tehnica dificila; astfel va veti recapata autonomia si nu veti mai apela la alte persoane pentru schimbarea pungii
  • cunoasterea diminueaza anxietatea; daca veti sti mai multe despre stoma si implicatiile sale, veti putea gasi solutii adaptate pentru dumneavoastra
  • gânditi pozitiv si rational: stoma va ajuta organismul sa-si îndeplineasca functiile fiziologice afectate de boala, ceea ce este un lucru bun
  • amintiti-va ca sunt multi oameni care, asemenea dumneavoastra, sunt purtatori de stoma
  • nu-i respingeti pe cei care va iubesc si nu va izolati de ei, ci încercati sa va împartasiti grijile si temerile. Împreuna veti trece mai usor prin toate
  • stoma dumneavoastra nu este vizibila pentru toata lumea, asa ca numai dumneavoastra alegeti cine trebuie sa stie si cine nu
  • nu va retrageti în casa; odata ce v-ati recapatat fortele, evitati sa va petreceti timpul în fata TV-ului; încercati sa reveniti, treptat, la activitatile obisnuite
  • întâlnirile si discutiile cu alte persoane care au trecut cu bine de perioada de adaptare v-ar putea fi de folos
  • dumneavoastra aveti rolul cel mai important în propria recuperare, iar la nevoie puteti apela la ajutorul si sfaturile specialistilor din domeniul stomaterapiei Nu sunteti singur ! In Romania sunt cca. 8000 de persoane care au o colostoma, ileostoma sau urostoma. Majoritatea acestor persoane au reusit, cu mai mult sau mai putin ajutor, sa se reintegreze familial, social si chiar profesional. Daca nu gasiti in dumneavoastra sau la apropiatii dumneavoastra suficiente resurse si ajutor va invitam sa ne vizitati si, impreuna vom incerca sa gasim solutiile pentru a depasi cat mai repede si usor cu putinta perioada dificila prin care treceti dupa operatie.

    Articol realizat de LILIANA GHEORGHIU